Teren intravilan

De vanzare 500mp, teren intravilan, in sat Rosu, Comuna Chiajna,aproape de Bucuresti langa uzina de apa,utilitati in zona...pret 110Euro/mp....Relatii la tel:0744302294 sau e-mail katalinaldea@yahoo.com

paid to click

incerc orice sa castig ceva...asa e cu bebe mai greu:)daca doriti sa fiti platiti doar pentru a da click pe reclame intrati aici wordlinx.com/?r=204315

daca doriti sa renuntati la fumat aici gasiti informatii http://www.etigari.ro/index.php?aff_code=e8b32f07dc209a0d4340 

Cum sa faci o harta

Cum se face georeferentierea?
In Global Mapper....o sa public foarte curand toti pasi care sunt necesari, si toti pasi necesari in Arcview...daca aveti intrebari lasati comentarii...sau pm la popa_ana6@yahoo.com

Cartografierea surselor de degradare a mediului intr-un tesut urban

Zona Str.Apusului, Bulevardul Iuliu Maniu, Dealu Tugulea si Bulevardul Uverturii

1.Aspecte generale referitoare la spatiul analizat

Spatiul analizat este situat in sectorul sectorul 6 al Municipiului Bucuresti in cartierul Militari, iar pe bulevardul Iuliu Maniu se află atitudinea maximă a capitalei 94,63 m.

Zona analizata cuprinde: Str. Apusului, Bulevardul Iuliu Maniu, Dealu Tugulea si Bulevardul Uverturii.

In vederea realizarii acestui proiect s-a recurs la urmatoarele metode de cercetare:

ü Ancheta de teren

ü Chestionarul

1.1. Zone functionale si conditii locale de mediu care pot influenta calitatea mediului

Principalele zone functionale identificate in aces areal sunt reprezentate de mici zone comerciale( chioscuri si tarabe) care nu au un loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor si doua piete, este vorba de Piata Gorjului si Piata Veteranilor.

2.Identificarea surselor de degradare

2.1 Sursele menajere

Cantitatea de deseuri menajere

In ceea ce priveste cantitatea de deseuri aceasta a fost analizata pe baza datelor care au fost preluate de pe teren si trecute in chestionar.

A fost calculate cantitatea de deseuri menajere exprimata in tone/ zi si au fost obtinute urmatoarele valori:

· Q1=0,14 tone/zi

· Q2=0,052 tone/ zi

· Q3=0,1 tone/zi

· Q4=0,043 tone/zi

· Q5=0,053 tone/ zi

Se observa un numar destul de ridicat de deseuri pe zi, totusi in aceasta zona nu se inregistreaza probleme in ceea ce priveste ridicarea deseurilor la timp si exista doar una sau doua strazi care prezinta deseuri intr-un numar neinsemant depozitate aleatoriu.

Impactul generat de deşeurile produse în perioada cercetării noastre afectează în mare măsură calitatea factorilor de mediu şi a relaţiilor din interiorul ecosistemului urban, prin:

- modificări ale caracteristicilor chimice ale solului prin aportul de substanţe organice şi minerale poluante provenite din descompunerea deşeurilor (azotaţi, metale grele, concentraţi cu azot, substanţe organice nedegradabile);

- modificări ale condiţiilor apelor subterane şi de suprafaţă prin antrenarea substanţelor solubile existente în deşeuri sau provenite din procesul de descompunere al acestora:

- modificări ale calităţii aerului prin:

• antrenarea de către curenţii de aer a deşeurilor uşoare şi a particulelor de praf

produse în timpul operaţiilor de descărcare, nivelare şi compactare a deşeurilor;

• impurificarea atmosferei prin emisia gazului de fermentaţie rezultat din procesul de

descompunere a deşeurilor;

• emisia gazelor de eşapament evacuate de vehiculele care asigură transportul

deşeurilor;

- antrenarea prin ape meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, avorizând dezvoltarea germenilor patogeni;

- persistenţa în reziduuri a unui număr mare de insecte, rozătoare cunoscute ca vectori ai «nor toii infecţioase şi parazitare.

Consumul de apa

Apa menajera joaca un rol foarte important in spatial urban, raportandu-ma la cele cinci chestionare s-a observat un consum de apa rece de aproximativ 1332 m3 /loc iar de apa calda de 1109,3 m3/loc.

2.2 Sursele mobile

Traficul auto:

Ø Determină niveluri de poluare variate în timp şi spaţiu

Ø Impactul cel mai mare se remarcă în zonele construite cu clădiri sub formă compactă şi cu artere de trafic supraaglomerate: Bulevardul Iuliu Maniu

Ø Eliminarea poluanţilor se face foarte aproape de sol

Ø Emisiile se realizează pe toată zona analizata

In urma analizei realizate pe teren se observa ca Bulevardul Iuliu Maniu este tranzitat in medie pe ora de aproximativ 2538de masini, care produc un zgomot infernal si care polueaza intens, pe Strada Dezrobirii care este o artera secundara de circulatie s-a inregistrat un numar de 897 de masini pe ora.

Acest numar mare de masinii care transiteaza zona studiata duc la o degradare intense a mediului.

2.3. Localizarea surselor de degradare. Tip de functie si impact vizibil asupra mediului

Surse de poluare a aerului din sectorul 6, Municipiul Bucureşti

Ø Obiective industriale: platforma industrială Militari,. , industria cu profil materiale de construcţii S.C. Victoria S.A

Ø O serie de curatatorii

3.Calitatea factorilor de mediu din arealul analizat

3.1. Poluarea fonica

In arealul analizat, principalele probleme legate de zgomot apar în proximitatea zonelor de trafic rutier, celelalte surse având acţiune locală, ce accelerează dimensiunea efectelor.

Principiale surse de zgomot le-am clasificat în următoarele categorii:

1. surse staţionare: zonele industriale, zonele de construcţie şi demolare, zonele rezidenţiale;

2. surse în coridor: reţeaua de transport urban.

Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o deţine în proporţie de 70% sursele mobile, respectiv circulaţie rutieră.

Traficul rutier generează nivele ridicate de disconfort acustic pe direcţiile principale ale fluxurilor de circulaţie în lungul arterelor rutiere cu consecinţe la nivelul habitatului intern al populaţiei din spaţiile aflate în proximitate: Iuliu Maniu, Pe aceste artere, poluarea sonoră depăşeşte frecvent cu 20 30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil.

Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele principale Bulevardul luliu Maniu, unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite şi transformându-le în principale coridoare de poluare fonică

3.2. Calitatea aerului

. Poluarea aerului în zona analizata a Municipiului Bucureşti are un caracter specific datorită, în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimii diferite ale surselor de poluare, precum şi repartiţiei neuniforme, dispersate pe întreg teritoriul .

Conform analizei realizate s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Ø Dioxid de sulf AQI=320.5649

Dioxidul de sulf acesta se incadreaza in pragul de 300-500 ceea ce reprezinta o calitate proasta cu efecte puternice la nivelul mediului si pentru populatie.

Ø Ozon AQI =29.16667

Ozonul se incadreaza la pragul de mai mic de 50 ceea ce determina o calitate a mediului foarte buna fara efecte la nivelul mediului sau sanatatea populatiei.

Ø Monoxid de carbon AQI =10

Monoxidul se incadreaza de asemenea la pragul de mai mic de 50 ceea ce determina o calitate a mediului foarte buna fara efecte la nivelul mediului sau sanatatea populatiei.

Ø Pulberi Pm10 AQI =90

Pulberile se incadreaza la nivelul acestei zone intre 50-100 ceea ce inseamna o calitate satisfacatoare cu efecte reduse asupra sanatatii populatiei si fara efecte asupra mediului.

Ø AQI general=112.4329

Starea generala a mediului ne sugereaza o calitate medie satisfacatoare cu efecte moderate asupra mediului si fara efecte asupra aparatului respirator.

4.Spatiile verzi

In zona analizata singurele spatii verzi sunt reprezentate de gradinile mici din jurul blocului .Aceasta problema se intalneste nu numai la nivelul zonei analizate, intreg sectorul 6 fiind recunoscut pentru spatiile verzi aproape inexistente.

5.Gestionarea deseurilor

Deseurile menajere rezultate din locuinte, entitati economice sunt precolectate in recipienti de diferite capacitati, amplasati in spatii special amenajate in acest scop.

Deseurile stradale sunt colectate si transportate cu ajutorul unor utilaje specifice (automaturatori colectoare, autostropitori cu plug si maturi pentru carosabil). Cea mai mare parte a deseurilor stradale este insa colectata manual, cu mijloace rudimentare iar curatenia stradala este intretinuta doar pe arterele principala ale acestei zonei.

in aceasta zona se colecteaza selective deseurile in vederea valorificarii materialelor reciclabile.

O alta problema a salubrizarii strazilor in orase este lipsa sau numarul insuficient de cosuri de gunoi stradale in locurile aglomerate.

Se oberva ca aceasta zona este una functionala fiind dotata atat cu mijloace de transport in comun, prezinta o artera principala, scoli, gradinite.

Din punct de vedere al deseurilor se observa ca exista cosuri de gunoi si ghene, dar pe artera principala se dovedesc a fi insuficiente. Se recomanda o mai buna gestionare a zonei din punct de vedere al infrasctructurii.

Harta degradarii medului

Legenda

Deseuri urbane

Ghena/container

cos de gunoi

depozite de gunoaie neorganizate

gramezi moloz

Apa

-fantana pe strada

Aerul

-zone cu poluare foarte puternica

Poluare fonica

-nivele de poluare foarte puternica

Spatii verz

-spatii verzi in jurul cladirilor

-scuar

Constructii

-scoala

-gradinita

Spatii comerciale

-piete

-restaurante

Caracteristiciile strazii

-latime carosabil >10m

-latime carosabil 4-10 m

-latime carosabil <4m

-material pavaj-asfalt

At-linie autobuz

Tb-linie troleibuz

GUR

Evolutia numerica a populatiei Judetului Bucuresti in secolul XX

Municipiul Bucurestiul este construit pe morminte geto-dacice si asezari omenesti aparute inca din Neolitic. Zonele din jurul lacurilor si ale Dambovitei sunt impanzite de situri arheologice care au fost sau inca sunt studiate de cercetatori de la Muzeul Municipiului Bucuresti, acest judet a fost astfel locuit din cele mai vechi timpuri
Acestea sunt considerate monumente istorice si se afla pe lista de patrimoniu a Capitalei, de aceea legea prevede protejarea lor. Totusi, dupa cum spun expertii, este greu sa te opui extinderii orasului.
Partea grafica a fost intocmita pe hartie milimetrica in urma calcularii RMA, valorile obtinute pentru RMA, au fost:

Anii Valoare RMA[%]
1912-1930 3.2%
1930-1948 3 %
1948-1956 1.8%
1956-1966 1.6%
1966-1977 2.8%
1977-1992 0.8%

Dupa ce am obtinut valoarea RMA-ului am reprezentat graficul folosind scara verticala: 1cm=1%RMA, iar scara orizontala 0,2mm=1an.
Din acest grafic se observa o scadere a populatiei in perioada 1948-1966, ritmul mediu annual de crestere fiind destul de ridicat in perioada 1912-1948. Pentru o perioada scurta apoi intre 1966-1977, probabil datorita politicii comuniste care sustinea cresterea demografica a tarii se observa o crestere a ritmului mediu annual, pentru ca dupa 1977 acest ritm annual sa continua sa scada ajunand pana la o valoare scazuta, cea mai scazuta din perioada 1912-1992.
Momentan consider ca tendinta este de a se mentine valoarea ritmului mediu annual din perioada 1977-1992.

Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Odorhei, Podisul Tarnavelor

Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Odorhei, Podisul Tarnavelor
1.Asezarea geografica

A. Subcarpatii Transilvaniei:

Sistem de depresiuni si dealuri, in cea mai mare parte in bazinul Muresulu, care prin geneza, evolutie si peisaj se apropie de unitatile naturale subcarpatice de la exteriorul Carpatilor.Limita fata de munte este sinuoasa cu patrunderi spre est pe vaile principale.

B. Podisul Tarnavelor

Repezninta cea mai extinsa unitate a Dealurilor Transilvaniei, desfasurandu-se de la culoarul Muresului in nord si pana la sirul de depresiuni pericarpatice.Contactul cu acestea este net, podisul terminandu-se prin versanti povarniti ce dezvolta o energie de relief de peste 100m.

C.Depresiunea Odorhei

Este localizata in spatele dealului Rez, in campul dislocatiilor de la periferie si considerata cea mai tipica arie negativa subcarpatica din Transilvania,


2.Alcatuirea geologica

A.Subcarpatii Transilvaniei:

Sunt alcatuiti din depozite mio-pliocene cutate (mai multe sinclinale si anticlinale paralele cu muntii vulcanici) acoperite local de aglomerate vulcanice sau formatiuni piemontane.Cutele de langa munte sunt deformate prin ascensiunea blocurilor de sare.Spre Podisul Transilvaniei cutele au suferit ridicari sau coborari locale capatand configuratie de brachianticlinale.Depozitele sunt reprezentate de marne, nisipuri, conglomerate, tufuri.
Cristalinuldin fundament prezinta o cristlinitate scazuta si este reprezentat prin sisturi-cloritoase, cuartite, micasisturi, si rare intercalatii de cristalin.
paragnaisuri .
• Cuaternar- aluviuni
-depozite de terasa
• Pliocen-marne,
-argile,
-nisipuri,
-pietrisuri
• Miocen -Sarmatian,
-Tortonian,
-Helvetian
• Paleogen-calcare,
-argile
• Mezozoic-calcare,
-dolomite,
-gresii,
-conglomerate,
-argile,
-marne.
• Paleozoic-sisturi cristaline
Roci magmatice,neogene si cuaternare :
 formatiuni vulcanogen-sedimentare
 andezite cu piroxeni
 andezite cu piroxeni si amfiboli
 andezite bazaltoide
 depozite piroclastice remaniate
 depozite cuaternare


B.Podisul Tarnavelor

Suprafata sedimentara miopliocena are o structura in domuri; dar local apar boltiri diapire sau o structura monoclianla.Se dezvolta pe depozite pliocene (nisipuri, argile, marne) si sarmatiene (alternante ale acelorasi roci).Toate acestea au in fundament blocuri cristaline mai putin scufundate si mai extinse ca areal.


C.Depresiunea Odorheiului
Din punct de vedere geologic Depresiunea Odorhei este constituita din depozite:
• Cuaternar-aluviuni
-depozite de terasa
• Pliocen-marne,
-argile,
-nisipuri,
-pietrisuri
• Miocen-Sarmatian
Roci magmatice, neogene si cuaternare :
 formatiuni vulcanogen-sedimentare


3.Relieful

3.1 Caractere generale:Subunitati de relief

A.Subcarpatii Transilvaniei:

Relieful major reflecta alcatuirea structurala si evolutia.De la est la vest se disting:
• Depresiuni subcarpatice submontane(Hoghiz-Homoroade,Odorheiu Secuiesc,Praid-Sovata,Valenii de Mures) pe structura anticlinala;
• Dealurile subcarpatice cu cele mai mari altitudini (Rez,932m; Plopis 1050m; Siclod,1025m; Biches,1080m) dezvoltate pe anticlinal, pe synclinal sau pe flancurile acestora; pe unele se pastreaza resturi de aglomerate din fostul platou vulcanic.
• Depresiuni intracolinare-un uluc ingust (Reghin, Magherani-Atid, Archita, Beia, Rupea);
• Dealuri scunde de 400-600 m cu poduri extinse
Morfologic sunt regiuni de dealuri la 600-1000m, cu energie de relief de 200-500 m si convergente hidrografice in depresiuni.Reteaua de vai secundare este afluenta Muresului,Nirajului,Tarnavelor etc. a creat un relief subcarpatic in structurile neogene.
In Subcarpatii Transilvaniei se disting trei subunitati:
• Subcarpatii Odorheiului si Homoroadelor, avand ca elemente centrale cele doua depresiuni cu intinse suprafete de culturi, pasuni, fanete iar pe dealuri paduri.
• Subcarpatii Tarnavei Mici, cu ulucul depresionar Praid-Sovata pe o cuta diapira, dealurile subcarpatice cu inaltimile cele mai mari, depresiuni intracolinare si dealuri pe brachianticlinale cu inaltimi de 500-600 m.
• Subcarpatii Muresului si Gurghiului, se afla situati in nord si cuprind doua depresiuni (Reghin si Valenii de Mures),prezinta un relief de terase intinse pe care se afla asezari mari si se practica culturi diverse, cu o retea de cai de comunicatie majore.
Tipuri de vai:
• Vai transversale
• Vai longitudinale
• Vai in diagonala
• Vai mixte
• Vai consecvente
• Vai subsecvente
• Vai obsecvente
• Vai de anteclinal
• Vai de sinclinal
• Vai izolclinale
In privinta aspecutlui profilului transversal in paln orizontal simetriile sunt rare.Ele se intalnesc in defilee, pe sectoarele in care vaile au urmat longitudinal axa cutelor anticlinale sau sinclinale in complexul de de formatiuni friabile care au putut fi erodate uniform, dar si pe frontul platoului vulcanic unde vaile adanci au forma minuaturala de canion.
Asimetria versantilor.In zona subcarpatica a fost cauzata de actiunea hidrologica.
Predomina versantii de tip complex,se intalnesc insa si versanti drepti (cueste),oblici-uniform (monoclinuri), convecsi si concavi.
Interfluviile au aspect de poduri extinse,mameloane izolate si netezite aliniate unei directii, culmi uniforme sau creste zimtate de curmaturi si martori erozivi-structurali.

B.Podisul Tarnavelor

Relieful in cea mai mare masura are caracteristici de podis, are inaltimi mari in est (peste 650 m), si mici in vest (350-400m), este format din interfluvii majore separate de culoare de vale extinse orientate de la est la vest, are versanti intens degradati prin alunecari si torentialitate.Exista urme ale unei evolutii ciclice pliocen superioare si cuaternare.
Subdivizune sudica a Depresiunii Transilvaniei se desfasoara de la sud de culoarul Muresului, continuat cu cel de pe valea Nirajului, fiind in contact cu ramurile Carpatilor prin intermediul unui relief de tip subcarpatic in est al celor doua depresiuni de contact (a Fagarasului si a Sibiului) in sud,pri culoarul Apoldului in sud-vest si Culoarul Alba-Iulia –Turda, in vest.Fata de aceste depresiuni si culoare periferice, relieful prezinta trasaturi propii podisurilor mai ales in partea de sud (Pod.Hartibaciu) si partea de vest (Podisul Secaselor).
Este un relief puternic faliat cu aliniamnete de culmi paralele sau „poduri” relativ unitare (H,S).
Altitudinea reliefului creste dinspre VNV-ESE exista denivelari de peste 1000m intre depresiunile de contact si Carpatii Meridionali. Intalnim si mari culoare de vale.
Subdiviziuni:
 Dealurile si depresiunile Estice:
o Dealurile Bicheci-Siclod cu Depresiunea Praid
o Dealurile si Depresiunea Odorheiului
o Dealurile si Depresiunea Homoroadelor
 Dealurile dintre Mures si Tarnava Mica
 Dealurile dintre Tarnava Mica si Tarnava Mare
 Podisul Hartibaciului
 Podisul Secaselor
 Depresiuniile Fagaras si Sibiu
 Culoarul Apoldului
 Culoarul Turda-Alba Iulia
o Dealurile Mahacenilor
Spre vest se continua cu Culoarul Orastiei subunitatea de legatura cu Carpatii Meridionali.


C.Depresiunea Odorheiului
Apare ca o larga arie negativa, compartimentata de invaluiri secundare, orientate dupa felul in care au fost retezate structurile neogene..Se diferentiaza subunitatile:
• Depresiunea Tarnava Mare-Sicasau, sub forma unui culoar de vale, in care domina relieful luncilor si teraselor, este nuantata pe bazinete de eroziune:
 Bazinetul Zetea-Sicasau, unde valea Tarnavei Mari este mai ingusta si mai adanca, cu un pronuntat caracter de asimetrie.La partea superioara, frontul platoului vulcanic incadreaza aceasta arie negativa compusa din sesuri si terase fluviatile, la care se ataseaza versanti sub forma de glacisuri.
 Bazinetul Odorhei, sculptat atat pe sinclinalul Beclean, cat si pe anticlinalul Odorheiului, sub forma unei inversiuni de relief, are un continut geomorfologic bogat-lunca parazitata cu agestrele paraielor Sos si Varga, terasele in randuire normala pe verticala, cu predominarea nivelului de 65 m, cuestele simple din dealul Fagului, abrupturile de falie de pe Paraul Sarat, suprafata de netezire de 600-650 m, adesea desfacuta in interfluvii secundare.
Depresiunea este inchisa de rama culmilor inalte si de martorii structurali din marginea paltoului vulcanic: dealurile Piatra Tarcai (886 m), Dealul Mare (851 m) si Chertu (670 m).Prin valea larga a paraului Sos se face legatura cu bazinetele depresionare de pe parul Nico Alb, iar prin pasul Paulenilor (800 m) cu Tara Praidului.
 Bazinetul de eroziune Feliceni constituie o prelungire a bazinetului de la Odorheiu Secuiesc, dar prin accentuarea largirii vaii Tarnava Mare in anticlinalul subcarpatic se nuanteaza ca o arie cu trasaturi propii.Spre vest, bazinetul depresionar este inchis de defileul de la Oteni.
• Depresiunile ‚,suspendate”.Intre culmile structurale Rez-Cireseni si dealurile din flancul nordic ale anticlinalului Odorhei a luat nastere ulucul de eroziune diferentiala a bazinetelor Sancrai, Polonita, Cireseni si Hoghia-Taetura.
 Depresiunea „barata”a Obranestilor a luat nastere in lungul paraului Hodos. Asimetria pronuntata este subliniata de numerosi afluenti scursi dinspre Dealurile Badenilor.
 Bazinetul inchis de la Mugeni reprezinta o adaptare la structura.Este incadrat de portile de la Oteni si de la Alunis.


3.2Tipuri de relief

3.2.1 Relieful structural:

A.Subcarpatii Transilvaniei:
Unitate marginala vestica, situata la limita cu podisul, compusa din depresiuni si culoare de contact si un aliniament de dealuri periferice dezvoltate in general pe anticlinale.
 Depresiuni de vale de contact, urmaresc, aproximativ cuta sinclinala Ilioara-Miercurea Nirajului-Sangeorgiu de Padure-paraul Saschiz-Rotbav si sunt scobite de vaile mari ( Niraj, Tarnava Mica si Mare si Hartibaciu); principalele sunt depresiunile:Caluseni, Miercurea Nirajului , Sangeorgiu de Padure, Soimus, Cristuru Secuiesc precum si culoarele de vale de pe paraiele Surda, Saschiz si Retisu.
 Depresiuni conforme cu structura, sunt dispupe pe sinclinalul Firtusu, au aspecte de bazinete si sunt sculptate de afluenti secundari si astfel apar usor suspendate fata de vaile principale.Legatura intre ele se face prin inseuari de obarsie.Exemplu de depresiuni:Reghin, Eremitu-Damieni, culoarul Magherani-Chibed, Depresiunea Atid.
 Dealuri dezvoltate pe anticlinale cu bombari locale si inchideri periclinale, sculptate mai ales in pliocen, situate intre valea Nirajului si Mures;Domina cuestele, brane si suprafete structurale ce inclina conform stratelor (8-10º).
 Dealuri conforme cu structura anticlinalului de margine,situate intre Niraj si Tarnava Mare.Apar poduri structurale mai extinse (Platoul Curmaturii), separate de inseuari, precum si creste sinuoase si martori structurali.
 Dealuri pe anticlinalul marginal,puternic rectonizat,sculptate mai ales in sarmatian, extinse intre Tarnava Mare si Olt, dealuri cu aspect de poduri.
• Unitate tipic subcarpatica-ce se compune din muscele subcarpatice si depresiuni subcarpatice, situate pana la contactul cu aglomeratele.
Unitatea subcarpatica propriu-zisa se afla pe un aliniament de cute mai tectonizate, cu strapungeri diapire, incalecari si fracturi.
Fasia dealurilor si a muscelelor se subdivide in:
 Muscele de anticlinal, mentinute in relief datorita conglomerantelor tortoniene:muscelele Reghinului
 Dealurile dintre Tarnava Mare si paraul Cohalm, care sunt conforme cu structura cutata a sarmatianului conglomeratic, ele fiind acoperite local cu pietrisuri si nisipuri pontiene dispuse monoclin;
 Muscelele dintre Niraj si Tarnava Mare(Bichis,Sirclod,Firtusu) se dezvolta pe un sinclinal mio-pliocen, scos de sub patura de piroclastite care le-a impus si altitudini mai mari, precum si unele mici defilee ca Sarateni si Sacadate.
 Muscele modelate pe sinclinalul Fiser-Taureni, au o dispunere perpendiculara pe Muntii Persani, din cauza formarii lor prin fragmentarea unui piemont.
Depresiuni subcarpatice:modelate in anticlinale:
 Depresiuni cu aspect de vai de anticlinal:ca cea a Praidului si Homoroadelor.
 Depresiuni tectonice :Depresiunea Odorhei
In ceea ce priveste formele structurale de amanunt dominante raman cuestele, abrupturile si suprafetele structurale.

B.Podisul Tarnavelor
Monoclinul ce cade usor spre nord,cateva anticlinale in est si vest di domurile din partea central nordica.
Ca relief mai unitare apar cuestele de pe dreapta celor doua Tarnave, a celor doua Secase si chiar din lungul Muresului si Oltului.
Pe vaile afluente se gasesc cueste secundare si martori ce poarta rareori si placa structurala (din gresie si conglomerante),de ex mici podisuri din Platoul Secaselor sau intre Dumbraveni si Medias.Cuestele secundare sunt de cele mai multe ori de tip unghiular sau oblic.
Fruntile de cuesta ca si spinarile acestora, sunt impuse mai ales in de stratele nisipoase usor cimentate, de orizonturi diferite de tufuri sau de unele strate conglomeratice apartinand cu precadere sarmatianului si tortonianului.
Domurile constituie al doilea element structural ce conduce la formarea de cueste, dispuse fata in fata, cueste ciruclare cu aspect de butoniera, ingustari de vale cu oarecare caracter de clisura.
Anticlinalele si sinclinalele largi intre ele, sunt mai bine precizate pe directia Ocna-Mures-Blaj si confluenta Tarnavei cu Muresul.
Rocile din Podisul Tarnavelor sunt in general moi, dar domina nisipurile usor cimentate si in general rocile permeabile dispuse pe mari grosimi ceea ce reduce puterea eroziva a apelor pe pante, mentinand abrupturile puternice ale cuestelor
Relieful dominant il reprezinta cuestele si suprafetele structurale dispuse in general nord-sud, dupa reteaua secundara de vai,dar adesea arcuite si oranduite variat unele fata de altele in functie de domuri.
Suprafetele structurale sunt mentinute mai ales de marne,pe cand abrupturile de cuesta de catre nisipuri pontiene superioare consolidate, dispuse pe flancurile domurilor si pe sinclinale.
Se remarca prezenta formelor structurale,modelate local,pe depozite sedimentare,pe aglomerate vulcanice si chiar pe curgeri de lava.
Domurile din interior si cutele diapire periferice sunt paralele fata de rama montanan si perpendiculare.

C.Depresiunea Odorhei
Reprezinta de fapt o depresiune subcarpatica tectonica care face parte din Subcarpatii Transilvaniei
Partial conforma cu structura, compusa din mai multe bazinete, ce au fost unite numai de directia de curegere a Tarnavei Mari si in care s-au impus atat unele falii cat si structura si diferenta de duritate a stratelor.
In zona acestei depresiuni suprafetele structurale domina interfluviile majore.Relieful structural este reprezentat de: suprafete structurale derivate, glacisuri de deraziune etc.

3.2.2Relief de origine tectonica si vulcanica:

A.Subcarpatii Transilvaniei
 Fronturi de falie
 Subsidente locale
 Conuri vulcanice
 Platorui aglomerate vulcanice
 Suprafete structurale bazaltoide
 Neckuri
 Siluri
 Vulcani noroiosi
Vulcani noroiosi
Sunt legati in majoritatea cazurilor de versantii vailor Nico Alb, Tarnava Mare,Hoorodul Mare,Homorodul Mic si afluentii acestora.
Geneza acestor forme se explica prin emanatiile de gaze, care antreneaza intr-o miscare ascendenta apele de zacamnat cu noroiul sarat.
In formarea lor exista trei faze:-incipienta-cand depunerea noroiului poate fi radiala


C.Depresiunea Odorhei:
 Fronturi de falie
 Lunci,terase,hog-back
 Suprafete cu raviatie incipienta
 Platouri de aglomerate vulcanice

3.2.3Relieful fluviatil:

A. Subcarpatii Transilvaniei:
• Terasele fluviatile
De-a lungul vailor mari au fost sculpate terasele fluviatile, iar pe versanti glacisurile ca forme de relief incorporate procesului de pedimentatiei pleistocene.Principalele terase sunt:
 Terasele Tarnavei Mici-aceste terase insotesc raul pe tot cursul lui aproape la aceleasi altitudini, numai ca pe profil longitudinal ele nu sunt uniform dezvoltate.
 Tersaele Tarnavei Mari-sunt inegal dezvoltatesi destul de slab pastrate.Ele apar mai bine reliefate in depresiunile de eroziune.
 Terasele Honoroadelor
 Terasele raurilor din subcarpatii reghinului
Alte forme: lunci, terase ,con de dejectie, meandre parasite, defilee epigenetice, martori de eroziune
suprafete degradate prin ogase, suprafete cu ravinatie incipienta, suprafete cu ravinatie intensa, ravene dezvoltate, torenti, bazinete depresionare rezultate prin eroziune fluviatila si denudatie, bazinete de eroziune torentiala, vai intens colmatate cu aluvii si deluvii.

3.2.4Relief carstic
 Pe sare
 Pe calcare si conglomerate

A. Subcarpatii Transilvaniei:
Prezenta masivelor de sare din regiunea Praid, Sovata,Gurghiu,Marginis si conditiile favorabile de carstificare au dus la formarea carstului secundar.
Microrelieful carstic:
Dupa gradul de dezvoltare s-au putut separa-forme carstice incipiente (lapiezurile si santurile incipiente) si forme carstice evoluate (doline, palnii de sufoziune si cuvete lacustre).
Lapiezurile se observa pe corpul masivelor de sare de la Praid si de la Sovata.
Dolinele se intalnesc pe terenurile salifere si au luat nastere prin dizolvarea sarii si apoi tasarea terenurilor.Dealul Sarii,Praid.
Palniile de sufoziune se intalnesc cel mai bine la Praid si Sovata.fundul lor este acoperit cu materiale remaniate.
Exista si lacuri carstice:Merchesa,Martinis, Sovata.
In masivul de sare de la Praid sunt dezvoltate de asemenea mici pesteri si vai seci(sohodoale)
Pe langa formele de carst secundar se gasesc si forme de pesudocarst (pe conglomerate, aglomerate si pe gresii):
-santuri de lapiezatiune
-„golurile carstice din conglomeratele sarmatiene
-microdepresiuni de tasare de pe nisipuri pontiene Goagiu,Soimus.

3.2.5Relieful periglaciar??????
A.Subcarpatii Transilvaniei:
Caracter de bazin intracarpatic ,permitea, ca si depresiunile intramontane, stagnarea si mentinerea maselor de aer rece, cu influente puternice nord-vestice, fapt pentru care si procesele periglaciare au fost destul de intense. Prezenta gelisolului se deduce din varietatea si amploarea formelor de crioturbatie(involutii, pene, congelifluxii), intalnite mai ales in depozitele de terasa si in cele deluvio-coluviale.
Varietatea petrografica (gresii, tufuri, marne, argile, nisipuri) si structurala( domuri, diapir si monoclin) au impus aspecte complexe in desfasurarea proceselor periglaciare.
In regiunile cu structuri monoclinale si roci dure (gresii, calcare, tufuri) au luat nastere vai asimetrice, cueste,glacisuri de front, pe a caror suprafata inferioara s-au depus formatiuni cu aspect loessoid.
In regiunile cu roci moi (argile,marne) s-au format pante de echilibru solifluxional, alunecari masive de tipul glimeelor. In declansarea carora un rol important l-au avut ritmul si intensitatea viiturilor din perioadele de inghet; tot aici se creau vai largi evazate ( de deraziune) si vai largi cu fundul plat (de eroziune laterala exercitata in prezenta unui gelisol).
In cadrul acesteia indeosebi inghetul-dezghetul a determinat dezvoltarea de structuri in depozitele de terasa, glacisuri sub fronturile structuralo-petrografice, pante de echilibru solifluxional, alunecari de teren masive, vai de deraziune etc.











Bibliografie
1 Mihai Ielenicz, ”Dealurile si Podisurile Romaniei”,Editura Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Sibiu, 1996,
2. Ion Mac,” Subcarpatii Transilvaneni dintre Mures si Olt”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1972,
3. Grigore Posea, ”Relieful Romaniei”,Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974
4. D.Ciupagea, M.Pauca, Tr.Ichim „Geologia Despresiunii Transilvania” Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,1970
5.”Geografia Romaiei”,vol 1-Geografia fizica, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1983
6. Nicole Josan ,„Dealurile Tarnavei Mici-Studiu geomorfologic”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1979